Revin pe umila scena in rol de blogger amator, profund dezgustat si revoltat. Revin, in ciuda starilor mele sufletesti de zi cu zi, cu o tema aproape politica. Cu toate ca nu-s nici pe departe unul dintre acei naivi care cred ca in '89 a fost o revolutie, nu pot sa nu-mi amintesc ca in acele vremuri romanii au plans, si-au ingropat neamurile macelarite de nu conteaza cine (!), au trait clipe de maxima emotie. Si probabil ca peste vreo 2-3 generatii toate astea vor fi amintiri. Daca vor mai fi.
Faradelege. Un cuvant care ne-a macinat existenta de natiune indolenta, atunci cand nu ne convenea un regim sau altul. Cu toate astea, desi orice idiot al acestei natiuni a vazut tot ce se putea vedea in tara asta dpdv social si politic, sunt absolut consternat ca, in 2012, exista atat de multi prosti orbi in tara asta. In conditiile in care noi ca natiune avem nevoie mai mult decat oricand de stabilitate si de liniste, o gasca de mascarici gretosi fac absolut orice pentru a destabiliza ceea ce a mai ramas in tara asta. Si nu e doar o faradelege, e marsavie fatzisa! Am convingerea ca au mai ramas doar cativa indivizi care se gandesc la propriile lor vieti pe termen mai lung de 2-3 luni. Si toti ceilalti se plang ca n-au. N-au nimic, nici macar vointa de a avea. N-am fost niciodata sustinatorul hotziei, dar hai sa nu fim naivi, in orice sistem politic se fura, mai mult sau mai putin, oriunde in lume. Mai pe-ascuns sau mai la vedere. Si n-o sa contest nici macar o secunda faptul ca in anii lui Basescu s-a furat. DAR! Am simtit, dincolo de crize si viata grea, o urma de stabilitate, de siguranta. Ne place sau nu, avem nevoie de suportul strainilor mai puternici decat noi. Pentru ca, de-a lungul intregii noastre existente ca natiune, am dovedit cu varf si indesat ca nu suntem capabili sa ne conducem singuri ca si turma sociala. Suntem latino-balcanici, unici in lumea asta. Si ar fi normal sa ne resemnam in privinta asta, pentru ca asa ne-a fost dat sa fim. Iar astazi suntem, din nou, in situatia in care toata lumea sa se ingrijoreze in privinta noastra. Din nou aratam lumii intregi ca suntem capabili sa ne ucidem conducatorii, din nou ne aratam naravul de lup dacic. Neschimbat. Mi-e ciuda ca s-a ajuns ca in fruntea acestei tari sa se afle o adunatura de mascarici meschini care reusesc sa prosteasca pana si prostia. Dar mi-e cu mult mai ciuda ca ne place parca sa fim prostiti. Ne meritam conducatorii? Eu nu! Si din cauza asta azi am simtit pentru prima oara cu adevarat in viata mea ca e cazul sa fug. Hai sa emigram, in America sau in alta parte. Mi-e rusine de romani! De aproape toti.
Tara de lenesi condusa de hotzi! Sa va fie rusine!
